Cum se...

De ziua apei, cu gândul la apa pe care o aruncăm

De ziua apei, cu gândul la apa pe care o aruncăm

Mi se pare foarte interesanta abordarea Apa Nova – Companiei de Ape Bucuresti, care ne-a invitat de Ziua Internațională a Apei să vizităm Stația de epurare de la Glina.

Adică am fi putut vizita o stație de tratare a apei potabile. Dar eu salut decizia lor de a vedea mai întâi stația de epurare. În felul acesta îți poți face o idee mult mai cinstită despre modul în care folosim apa și felul în care tratăm reziduurile pe care le aruncăm cu toții în apă.

Să ne fie clar. Cantitatea de apă pe care o aruncă locuitorii Bucureștiului este undeva în medie de 10 metri cubi pe secundă. E o cantitate imensă, mai ales dacă o multplicați cu 3600 (o oră) și ulterior cu 24 (o zi). Așadar debitul de apă care se colectează zilnic de rețeaua de canalizare a Bucureștiului este de în medie de 864 000 metri cubi.

Această cantitate de apă uzată provine atât din consumul casnic, industrial cât și din sursele pluviale (precipitații sub formă de ploaie, respectiv zăpadă). Ea este transportată în întregime de canalul casetat de sub albia Dâmboviței, către stația de epurare Glina. Trebuie să vă spun că înainte de existența acestei stații, apa uzată se arunca integral fără nicio prelucrare, direct în Dâmbovița.

Adică situația era aceasta:

Stația de epurare poate în acest moment să trateze complet 5 m3 / s, adică aproximativ jumătate din cantitatea de apa care sosește la stație prin canalul casetat. Jumătate înseamnă puțin, veți spune voi. Jumătate înseamnă enorm de mult, v-o spun eu, după ce am vizitat stația de epurare de la Glina.

Nu insist acum în a vă povesti istoricul stației de epurare, încercările anterioare de a o construi sau neconfirmitățile remarcate de Apa Nova – Compania de ape București la preluarea stației de la construcotul acesteia. Preluarea stației a fost însă o tranzacție comercială extrem de interesantă, realizată cu sprijinul Băncii Mondiale.

Parteneriatul dintre Apa Nova – Compania de ape București și Municipiul București (reprezentat prin Primăria generală) este plasat într-un top 5 al Băncii Mondiale, fiind recunoscut pentru transparența sa și un exemplu de bune practici. (mai multe informații puteți găsi aici).

Poate unii dintre voi v-ați informat despre cum funcționează o stație de epurare. Scopul ei este să aducă apa uzată într-o stare fizico chimică cât mai aproape de cea a apei care există în stare naturală într-un râu sau fluviu, adică acolo unde ulterior este deversată.

În acest scop, apa care sosește în stația de epurare este tratată în următoarele etape:

1. reținerea impurităților mari. Aceasta se face cu ajutorul unor grătare mobile, cu diferite grade de filtrare, prin care este trecută apa care sosește din canalul casetat. În această etapă, se separă din apă impurități de dimensiuni mari, care cinstit vorbind, nu au ce căuta nici măcar în apa de canalizare. Și din păcate, o mulțime de resturi sunt aruncate acolo, în loc să fie reciclate sau distruse ecologic.

Am făcut o fotografie în contanierul unde se colectau aceste impurități. În ziua când am fost noi la Glina, nu am găsit obiecte spectaculoase, doar câteva ghete, o mulțime de fibre și multe bucăți de lemn și chiar metal.

Din păcate acolo ajung de-a lungul timpului și obiecte incredibile, mulți locuitori confundă canalizarea cu o groapă de gunoi. S-au colectat inclusiv animale mai mici sau mai mari, electrocasnice, care au fost aruncate la canalizare.

Înainte de următoarea etapă de tratare, apa este pompată, pentru a-i putea crește presiunea și a permite distribuția ei în primele decantoare. Pentru asta se folosesc patru pompe imense, ale căror motoare consumă fiecare 400 kW.

Am amintit puterea instalată a pompelor, deoarece alături de suflantele care se folosesc în etapele de oxidare a impurităților (și separare a unor compuși nedoriți în apa, cum ar fi azotul și fosforul), dunt principalii consumatori de energie electrică din stație.

În acest moment, prin recuperarea biogazului din nămolul obținut ca produs secundar din epurare, Compania de Ape Apa Nova București reușește să producă 55 % din energia pe care o consumă în stația de epurare. În acest fel, Apa Nova – Compania de Ape Bucuresti este la aceasta ora cel mai mare producător de energie din București din surse regenerabile.

2. Eliminarea azotului și a fosforului prin oxidare. Cu ajutorul aerului introdus în bazinele de decantare, impuritățile (care conțin în mod natural fosfor și azot) sunt oxidate, formându-se nămolul.

3. Decantarea finală. Aici se separă nămolul, prin decantări succesive, obținându-se o apă care nu mai conține compuși chimici care pot face rău mediului.

4. În traseul de întoarcere al apei către râul Dâmbovița, sunt intercalate turbine care transformă energia cinetică a apei în energie electrică.

Aș vrea să vă amintesc că prelucrarea nămolului este o etapă importantă din aceticitatea stației de epurare. Nămolul este stocat inițial în reactoare unde menținut la o temperatură de aproximativ 38 grade, degajă biogazul, care este stocat ulterior în două rezervoare.

Biogazul se utilizează ca și combustibil pentru centrale de producere a energiei electrice care este ulterior consmată în cadrul stației ăentru utilajele de pompare a apei și a aerului tehnologic.

Nămolul din care s-a extras biogazul este utilizat ca și îngrășământ în agricultură. De reținut că în România, conform legislației în vigoare, producătorul nămolului (Apa Nova – Compania de Ape Bucuresti) trebuie să urmărească traseul acestuia pînă la utilizator, asigurându-se că se respectă toate prevederile legale.

Stația de epurare de la Glina urmează să intre în a doua etapă de modernizare, necesară alinierii la legislația europeană.

Pentru finalizarea lucrărilor este nevoie de o finanțare totală de 388,2 milioane de euro, din care 62,63% vor proveni din fonduri UE, 7,7% de la bugetul de stat și 0,71% de la bugetul local al Capitalei, iar restul de 28,96% trebuie asigurat din finanțări rambursabile, potrivit documentației pregătite de primărie.

Apa Nova colaborează strâns cu Primăria pentru faza a doua de modernizare a Stației. Astfel, documentația pentru continuarea investiției și asigurarea finanțării din fonduri europene a fost realizată în procent de 80% cu ajutorul companiei Apa Nova.

Ce presupune faza a doua de modernizare:

  • Reducerea aporturilor parazite
  • Epurarea completă
  • Preluarea vârfurilor de viitură în storm bazine
  • Bazine de retenție în zone depresionare
  • Rețele noi în sistem divizor
  • Deversoare de ape mari
  • Caseta inteligentă

 

Click to add a comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cum se...
@MihaiStescu

Project Manager Blogdetehnologie.ro, blog personal: mihai.stescu.ro

More in Cum se...

Mam Bricolaj (c) Cristian Șuțu

Mam Bricolaj, de la hobby la profesie?

Mihai Stescu18 aprilie 2017
Test barza doua linii, David

O liniuță face diferența

Mihai Stescu24 octombrie 2016

Axis Communications și Western Digital propun soluții pentru supravegherea video în instituții de învățământ

Mihai Stescu24 martie 2016

Avem dreptul de a ne repara gadget-urile

Mihai Stescu15 ianuarie 2016
Gmail introduce undo send

Gmail: e OK să te răzgândești! Undo send.

Mihai Stescu25 iunie 2015
Termostat Nest

Cum se alege un termostat de ambient?

Mihai Stescu8 martie 2015