Reprezentanții NASA au anunțat oficial că începând de joi 30 ianuarie 2020 la ora 14:30 PST (Pacific Standard Time), misiunea telescopului spațial Spitzer a luat sfârșit. La acea oră, sistemele telescopului au fost trecute în safe mode, fiind oprite toate activitățile științifice, așa cum a confirmat Joseph Hunt, manager al proiectului Spitzer.
Spitzer a făcut parte din grupul celor patru cele mai importante telescoape ale agenției spațiale americane, alături de Hubble Space Telescope, Chandra X-ray Observatory și Compton Gamma Ray Observatory, toate membre ale proiectului Great Observatories. Utilizarea a patru telescoape utilizând lungimi de undă diferite a permis agenției să obțină o imagine mai profundă a universului.
Hubble a explorat universul vizibil, Chandra a sondat adâncimile spațiului după radiații X și Compton a fost proiectat să capteze radiații Gamma. La rândul lui, Spitzer a completat tabloul, fiind sensibil la radiații în infraroșu.
Spitzer a fost lansat în 2003 și în cei 17 ani de utilizare, a adus importante contribuții la explorarea spațiului. Spitzer a fost utilizat pentru studierea a diverse comete și asteroizi din sistemul nostru solar și a permis identificarea unui nou inel al lui Saturn.
Cu ajutorul lui Spitzer s-au descoperit mai multe exoplanete și s-a studiat atmosfera acestora. Datorită lui, s-au descoperit 7 exoplanete asemănătoare Terrei, aparținând sistemului TRAPPIST 1. Este cel mai mare număr de planete de mărimea Terrei care au fost descoperite într-un singur sistem solar.
Deși nu a fost primul telescop infraroșu al NASA, Spitzer a fost cel mai sensibil telescop infraroșu din istorie când a lansat și a oferit o viziune mai profundă și mai extinsă asupra cosmosului în infraroșu decât toți predecesorii săi.
Plasat deasupra atmosferei Pământului, Spitzer a putut detecta unele lungimi de undă care nu pot fi observate de la sol. Orbita sa l-a plasat departe de emisiile infraroșii ale planetei noastre, ceea ce i-a oferit lui Spitzer o sensibilitate mai bună decât era posibil pentru toate telescoapele mai mari de pe Pământ.
Principala misiune a lui Spitzer s-a încheiat în 2009, când telescopul și-a epuizat lichidul de răcire (heliu) necesar pentru funcționarea a două dintre cele trei instrumente ale sale – Spectrograful infraroșu (IRS) și Fotometrul cu imagini multibandă a lui Spitzer (MIPS).
Misiunea a fost considerată un succes, obținând toate obiectivele sale științifice principale și multe altele. Dar povestea lui Spitzer nu s-a terminat atunci. Inginerii și oamenii de știință au reușit să-și continue misiunea folosind doar două din cele patru canale de lungime de undă de pe al treilea instrument, camera infraroșu (IRAC).
În ciuda provocarilor tehnologice și de operare, Spitzer a continuat să ofere informații din multiple domenii ale științei încă 10 ani și jumătate – mult mai mult decât au anticipat responsabilii misiunii.
În timpul misiunii sale extinse, Spitzer a continuat să facă descoperiri științifice semnificative. În 2014 a detectat dovezi ale coliziunii unor asteroizi într-un sistem planetar nou format, oferind informații că astfel de distrugeri ar putea fi comune în sistemele solare timpurii și cruciale pentru formarea unor planete.
În 2016, Spitzer a conlucrat cu Hubble pentru a capta imaginea celei mai îndepărtate galaxii detectată vreodată. (GN-z11, aflată în direcția constelației Carul Mare – Ursa Major).
Începând cu 2016, Spitzer a studiat sistemul TRAPPIST-1 pentru mai mult de 1.000 de ore. Toate datele colectate de Spitzer sunt gratuite și disponibile publicului în arhiva de date Spitzer.
Oamenii de știință apropiați misiunii spun că se așteaptă ca cercetătorii să facă în continuare descoperiri cu Spitzer, încă mult timp după dezafectarea navei spațiale.
În completarea misiunii lui Spitzer, NASA pregătește pentru 2021 lansarea telescopului spațial James Webb, care va explora universul în spectrul infraroșu.
Facebook
Twitter
RSS