Da, pare puțin cam ciudat. Dar nu e așa.
Cercetătorul Henk Jonkers de la Universitatea Technică din Delft și bio-betonul său au fost nominalizați pentru European Inventor Award, o inițiativă a Biroului European pentru Brevete de Invenții.
Așa cum îl prezintă și numele, bio-betonul inspirat din natură este compus din beton și bacterii și poate reprezenta un material de construcție inovator.
Henk Jonkers și biobetonul
Bacteriile care produc calcar sunt foarte speciale deoarece ele reușesc să supraviețuiască în beton mai mult de 200 de ani și să-și joace rolul atunci când betonul este afectat. De exemplu, dacă apar crăpături ca urmare a unor presiuni la care este supus betonul, prezența bacteriilor va face ca betonul să se repare singur.
Bacteriile produc calcar care umple crăpăturile
Numărul aplicațiilor este enorm pentru această invenție și anul acesta vor fi lansate pe piață mai multe produse înrudite: betonul auto reparator, mortar pentru reparații și soluții lichide de reparare a betonului, toate după principiul bio-betonului.
El a ales niște bacili, deoarece ei proliferează în medii alcaline și produc spori care supraviețuiesc zeci de ani fără hrană sau oxigen.
Provocarea a fost nu numai să mențină bacteriile în viață ci și să le găsească sursa de hrană necesară pentru a produce calcar. Zahărul ar fi o opțiune însă betonul își pierde din duritate în prezența acestuia.
În cele din urmă, Jonkers a ales lactatul de calciu. Bacteriile împreună cu hrana lor au fost introduse în capsule mici de plastic biodegradabil și apoi în amestecul umed de beton.
Atunci când apare o crăpătură în beton, e doar o chestiune de timp până la apariția apei acolo. Apa topește capsulele, eliberând astfel bacteriile. Acestea sunt purtate de apă prin toate crăpăturile.
Acolo bacteriile germinează, se multiplică și se hrănesc cu lactat, combinând astfel calciul cu ioni carbonatați pentru a forma calcitul repectiv calcarul. Odată produs calcarul, aglomerările acestuia astupă fisurile.
Folosind aceste tehnologii, se poate crește dramatic durata de viață a construcțiilor intens solicitate, cum ar fi poduri, străzi și tuneluri.
Sursă și imagini: Universitatea Tehnică din Delft și CNN
Pingback: Tehnologie la un click distanta |
Pingback: Vești bune – bacteria care salvează betonul | Din Culori