Cam prin 1986 am pus prima dată mâna pe un pistol de lipit. Atunci am construit de la zero primul montaj electronic, un circuit bistabil, cu tranzistoare cu germaniu (AC 180 K mai țineți minte? ) care aprindeau alternativ două becuri de lanternă.
În același an, de crăciun, părinții mei mi-au cumpărat un pistol de lipit. Încet încet, am avansat în pasiunea aceasta și l-am folosit la sute de montaje și în multe situații de depanări ale televizoarului nostru, sau ale prietenilor.
Mai mult, în perioada facultății, când stăteam în Regie, îmi completam veniturile depanând televizoare, amplificatoare și radiouri ale studenților din zonă. Cu pistolul de lipit, multimetru analog al lui tata și un osciloscop vechi împrumutat de la un prieten.
Era un pistol de lipit clasic, căruia îi confecționam ansa din conductor de cupru de 2.5 mm2 pe care ulterior îl cositoream. Cred că știam să fac ansele cu ochii închiși, folosind doar un clește cu vârful rotund.
Mi-a folosit mult acel pistol, deși era rudimentar și câteodată îmi făcea probleme, încălzind prea tare cablajele.
De la 12 ani, mi-am fript de multe ori degetele la pistolul de lipit, l-am scăpat pe jos de multe ori. Îmi aduc aminte că se crăpase rău de tot. A rămas la tata la Brăila, chiar sunt curios dacă îl mai are.
M-am bucurat enorm când zilele trecute, Horia mi-a adus un cadou de la Vitacom Electronics. O stație de lipit cu reglajul temperaturii, cu vârf ceramic și dimensiuni foarte mici. Este foarte potrivită pentru ce activități tehnice mai fac acum.
Nu mi-a venit să cred cât de bine m-am descurcat cu el, e cât un creion și dezvoltă o putere de 10 W, lucru care împreună cu controlul electronic al temperaturii mă ferește de problemele exfolierii cablajelor.
Chiar m-am apucat să mai fac o serie de preamplificatoare de pickup cu tuburi electronice și sunt convins că acestă stație de lipit o să mă ajute mult.
De cei de la Vitacom mă mai leagă o poveste. Eram acum 2 ani în Cluj la Techsylvania și aveam nevoie pentru conferință de un cablu de rețea de vreo 30 de metri. Am găsit un magazin Vitacom în centru, undeva pe Iuliu Maniu. Am intrat și am intrebat dacă găsesc la dânșii cablu UTP și mufe.
Aveau așa ceva. Mai mult, doamna respectivă mi-a oferit împrumut un clește cu care să sertizez mufele și un tester de rețea cu care să mă asigur că am făcut treabă bună. Nu mă cunoștea, mai mult, vorbeam ca un mitic 🙂.
I-am mulțumit mult atunci doamnei, ne salvase la conferință, îi mulțumesc acum din nou.
Sunt gesturi mici dar care arată o cultură de companie bazată pe bun simț și încredere.
Facebook
Twitter
RSS